Bucuresti:
18 iunie 1875
Proces verbal al sedintei solemne de inaugurare din 15/27
iunie 1875 sub presedintia Înaltimii Sale Domnitorului
La 5 ore dupa amiaza Maria Sa Domnitorul sosind la palatul
Academiei, a fost întâmpinat de Domnul ministru de culte si instructiune
publica si de Biroul Societatii.
Maria Sa Domnitorul declarând sedinta deschisa. Domnul
Secretar face apelul nominal la care raspund 31 de membrii.
Maria Sa Domnitorul saluta pe membrii Societatii cu urmatoarea
cuvântare:
„Salutând societatea geografica Româna, a carei înfiintare
îndeplineste una din vechile mele dorinte, bucuria mea este cu atât mai mare cu
cât sunt încredintat ca lucrarile ei vor fi de un folos nemarginit pentru
viitorul tarii, a carei dezvoltarea economica si politica o urmareste Europa cu
un interes crescând. Terenul deschis exploatarii dumneavoastra stiintifice este
foarte întins, si o munca de zecimi e ani va fi de trebuinta pentru a ajunge la
exactitatea cunostintelor neaparate în asemenea întreprinderi. Însa împaratirea
dumneavoastra în sectiuni va pune o regula în lucrari si le va simplifica.
Sectiunea matematica si astronomica este chemata a se pune
în legatura cu acea retea de admirabile cercetari stiintifice, care au cuprins si
au ilustrat întregul nostru glob terestru, si observarile dumneavoastra se vor
putea executa cu succes îndata ce veti poseda instrumentele trebuincioase lor.
Cu deosebita placere vad, ca mai multi din ofiteri nostri de
stat major au intrat în societatea geografica si s-au înscris în sectiunea ei
matematica. De la telul si silintele domnilor sunt în drept a astepta, ca vor
executa în mod sistematic ridicarea planului trigonometric al tarii. Lucrarile
de triangulare întreprinse în anul trecut în judetele Suceava, Botosani si
Dorohoi, sunt un început bun pentru aceasta. Sa speram, ca în curând charta de
stat major a Moldovei se va termina si aceea a Valahiei se va supune unei noi
prelucrari. Ele împreuna vor forma opera demna si frumoasa a junelui nostru stat-major.
Mai usoara este sarcina sectiunii fizice, ca una ce poate
deja dispune de oare care material. Prin deosebitele carti, care însa cer o
prelucrare mai exacta si o completare în detaliu, se pot fixa aproximativ
relatii orografice si hidrografice. Nu tot asa de înaintati suntem în
atmosferografie si mai ales Climatologie, careia i s-a dat pâna acum prea
putina atentie, desi tocmai aceasta parte a stiintei este din cele mai
importante pentru o tara, care atârna aproape exclusiv de agricultura ei.
De se faceau mai de timpuriu observari si cercetari, nu s-ar
fi pradat atâtea regiuni întregi de padurile lor si nu am avea asa de des
recolte nefavorabile. Daca nu se vor opri cu toata energia taierilor de paduri
vom vedea clima noastra în curând periclitata în modul cel mai amenintator.
Devastarea padurilor la munte seaca izvoarele, si produce surpari, devastarea
lor la ses usuca câmpiile si preface pamântul roditor în pustie.
Nu de mai putina importanta sunt studiile zoologice,
botanice si mineralogice, care pot avea cea mai simtita influenta asupra vietii
noastre economice nationale. Sa va fie dat a deprinde tara la ameliorarea
raselor noastre de animale si a plantelor noastre de hrana. Sa va fie dat a
dezgropa printr-o buna harta geologica comorile ascunse în pântecele
pamântului. Cum a fost cu putinta, ca minele noastre de metale izvoarele
noastre tamaduitoare sa ne fi ramas noua si Europei aproape necunoscute? Ca
petrolul nostru, care se poate masura cu cel pensilvanic – caci aici ca si
acolo este în asa grad inflamabil, încât se aprinde la simpla apropiere a unei
flacari – sa nu fi facut înca pe continent concurenta celui american? Este de
neaparata trebuinta a ne gândi serios la executarea unei harti geologice: prin
o asemenea lucrare, societatea geografica si-ar aseza un adevarat monument.
Atunci în scurt timp sarea noastra gema despre care nu se stie înca, dar se
tine de perioada triasica sau este din epoca tertiara, ceara de pamânt,
chilibarul nostru cel negru, straturile noastre cu carbuni de pamânt, pucioasa
vazuta la suprafata, marmura vor ajunge a fi cunoscute departe peste granitele
României.
Sectiunea ethnologica va observa moravurile si datinile,
traiul si portul poporului nostru din punct de vedere stiintific si va putea,
prin studiul lor amanuntit, sa faca comparatia cu alte popoare.
Cercetarile arheologice, care sunt deja începute cu mult tel
si cu bun rezultat de catre Arheologii nostri, ne vor da materialul dorit
pentru a descrie si judeca starea culturii noastre celei mai vechi.
Cum vedeti, domnilor, câmpul activitatii dumneavoastra este
foarte întins si timpul ce va mai ramâne în anul acesta prea scurt. Va fi
totusi cu putinta, prin ajutorul lucrarilor de pâna acum, sa se alcatuiasca un
conspect general asupra faptelor geografice relative la tara noastra, asa încât
sa putem fi bine reprezentati la congresul din Paris care s-a convocat în acest
an prin initiativa societatii geografice franceze, din care suntem mândri a
face parte.
Fie, ca juna noastra societate geografica sa se asocieze
într-un mod demn celorlalte societati instituite în mai toate tarile, si din
partea mea nu ma îndoiesc ca – sprijinita prin barbatii nostri de stiinta – ea
îsi va îndeplini misiunea ei si, prin harti si opuri geografice îngrijite, va
scoate tara din regiunea necunoscutului.”
Domnul vice-presedinte A.A. Cantacuzino în numele membrilor
societatii, raspunde Mariei Sale cu urmatorul cuvânt:
Prea Înaltate Doamne,
„Când într-o societate se simte trebuinta de o institutiune
utila, atunci din toate partile se manifesta dorinta de a o satisface;
institutiunea naste pe nesimtite si se dezvolta prin concursul barbatilor
interesati la prosperarea intelectuala si materiala a tarii. Când însa pe lânga
acest concurs, însusi Capul Statului ia acea institutie sub a Sa puternica ocrotire
si primeste a conduce destinele sale, atunci viitorul acestei institutii este
asigurat. În aceste conditii favorabile se afla Societatea noastra Geografica a
carei constituire o inauguram astazi.
Importanta subpunctelor de vedere economic si stiintific a
unor asemenea societati s-au recunoscut în toate tarile, astfel înca din anul
1821 s-a înfiintat la Paris cea dintâi societate geografica de catre Maltebrun
si Barbie du Bocage.
- La
1828 s-a înfiintat la Berlin societatea geografica sub denumirea de „Gesellschaft
fur Erdkunde”.
- La
1830 cea de la Londra sub numele de „Royal Gheographical Society”.
- La
1836, societatea de la Frankfurt pe Main.
- La
1845 societatea pentru geografie si stiintele atârnate de dânsa la
Darmstadt.
- La
1845 societatea imperiala de la St. Petersburg.
- La
1845 societatea imperiala regala la Viena.
- La
1861 Societatea de la Lipsca.
- La
1865, Societatea de la Drezda si la 1866 în Italia a caror societati, au
luat un avânt însemnat în anii din urma.
Asemenea si tarile extra-europene, mai ales America au
înfiintat societati geografice mai cu deosebire de la 1840 încoace precum
Societatea din Boston, Newyork etc. urmând impulsiunii date de continent.
Cea mai însemnata societate în felul acesta este însa fara
îndoiala cea de la Londra care a format si doua sucursale, una la Bombay în
anul 1832, cea de-a a doua la Melbourne în anul 1860.
Pentru tara noastra utilitatea unei societati geografice
este cu atât mai mare cu cât ea va contribui prin lucrarile sale la exacta
cunostinta a pamântului nostru stramosesc de catre noi însine cât si de
celelalte popoare.
Încercari izolate s-au facut în trecut pe acest imens teren,
însa întocmai pentru ca au fost individuale, la noi rezultatele lor au fost
modeste si n-au putut razbi în toate directiile stiintei.
Acest inconvenient a disparut în parte în lucrarile
geodezice începute dincolo de Milcov de corpul statului maior care lucreaza în
comuna întelegere cu oamenii de stiinta din statele vecine.
Societatea noastra este fericita a numara în sânul ei mai
multi ofiteri specialisti care vor contribui negresti la prosperarea si
dezvoltarea ei în viitor. Pentru acum regretam ca târzia constituire a
Societatii noastre nu ne permite a participa cu succes la congresul geografic
din Paris. Spre a ne pregati însa pentru viitor vom cauta a îndrepta
activitatea si silintele noastre mai ales catre studiul geologic al tarii,
catre îmbunatatirea mijloacelor de învatamânt a stiintelor geografice, catre
înfiintarea de colectii si publicarii de opere în raport cu toate ramurile stiintelor
geografice.
Aceasta sarcina a societatii devine mult mai usoara prin
puternicul sprijin ce Maria Voastra a binevoit a-i acorda. Vin dar în numele
Societatii Geografice Române, a exprima Mariei Voastre, profunde noastra
recunostinta pentru viul interes ca Maria Voastra a-ti acorda acestei
societatii, luând o sub înalta si luminata Mariei Voastre protectie si pentru
onoarea ce i-ati facut, bine voind a primi presedintia ei.
___________________
Dupa aceasta se precede la confirmarea definitiva a biroului
societatii, si la alegerea consiliului de administratie, conform art. 11 din
statutele societatii.
Se confirma definitiv si în unanimitate:
1. Trei vice-presedinti: D. Printul A. A. Cantacuzino, prof.
E. Bacaloglu si colonel Barozzi.
2. Un secretar general D. George I. Lahovari.
3. Un casier compatibil D. Nicu Negre.
Dupa propunerea D-lui vice-presedinte A. A. Cantacuzino se
aclama în unanimitate ca membrii consiliului de administratie:
- D.
Aurelian P.
- Cantacuzin
Gr. C.
- Cantacuzin
I. A.
- Felix
Dr.
- Manu
George (colonel)
- Odobescu
Alexandru
- Socec
(librar editor)
- Stefanescu
Grigore
- Ureche
V. A.
La 6 ore dupa amiaza, Maria Sa Domnitorul ridica sedinta, si
dupa ce s-au întretinut cu totii membrii societatii în parte, paraseste sala
însotit de toti membrii societatii.
Presedinte, CAROL.
Vice-presedinte, A. A. Cantacuzino.
